vineri, 13 februarie 2009

Sunt liber si fac ce vreau

"Open up your mind and see like me,
Open up your plans and damn you're free." ( J. Mraz )

Scrie. Joaca’te. Alearga. Uita’te la desene animate. Poti sa mergi in club, la biblioteca, la film, la teatru, poti sa faci ce vrei. Totul e sa faci ce-ti place. Dar pune putin suflet in ceea ce faci, si da un sens vietii tale.Creioneaz’o. Da-i viata pasiunii, si uita de limite. Elibereaza’te. Rezultatul? Irelevant. Atat pot momentan. Totul se poate modela. Cineva zicea ca „invatam toata viata, dar tot prosti murim.” Si asa e, caci nu le putem sti pe toate..Trist e pt cei care mor tampiti, sau criminali. In rest, sansatosi sa fim. Ma eliberez cand scriu, ma simt mai bine...si ma bucur ca „dau viata” unor randuri, cum or fi ele...bune-rele; Restul? E can’can :). Atat timp cat nu deranjez nimic din jurul meu, nu am limite. Ai plans la Titanic, si what the fuck? Altul radea, si ma bucur, pentru ca fiecare facea ce-i place.:) Te gandesti prea mult la ce face, cum se imbraca, ce mananca, unde merge sau ce f*** si nici nu il cunosti, sau poate l-ai vazut odata. Si care e problema? Cat timp el se simte bine, noi ne bucuram. Ma repet, pentru ca vreau sa punctez din nou, cat timp nu deranjezi pe nimeni si nu creezi suferinta, esti liber! Sunt liber si fac ce vreau.

luni, 9 februarie 2009

Lucruri marunte...

As fi preferat havefun, era luat. Cristianpaul deasemenea. Probabil, am stat mai mult pana m-am decis ce http sa pun, decat la editarea primului post, acesta. Sunt lucruri marunte care ne complica viata…e doar un exemplu stupid, dar cu siguranta ele sunt, si ne macina, ne framanta si ne fac sa pierdem o ora, o zi din viata noastra. “Orice problema, apare sa fie rezolvata.” ( thnx Roxanne :) ). Asa e viata..si asa va fi intodeanua.. plina de probleme, mai usoare sau mai grele, care trebuiesc rezolvate bine/rau, oricum. Si nu am de gand sa fac doar exercitii. Imi voi gasi fericirea si-n lucruri marunte, si o sa fug din povestea plictisitoare care se transforma in roman, si nu o sa astept sa apara volumul 2 al romanului plictisit, monoton, obisnuit. Vreau sa molfai dimineata dupa prima gura din cafeaua fierbinte, simtindu-i cu adevarat gustul, sa ma bucur de ploaie caci pot dormi mai bine, sa astept cu drag ce o sa imi ofere ziua de azi ca si cum ai astepta sa desfaci un cadou...sa rad, sa plang, sa zbier, sa cant, sa imi simt “starea” asa cum e ea. Si daca vreau o sa pot. Caci nu ma poate opri nimic. E lupta mea, e filmul meu, e povestea mea, si doar eu decid sfarsitul. Si pot sa-l schimb. E ca si cum ai juca „remy in doi, dar singur”. Castig cand vreau.:)